✈ Circuite Italia · Plecare din România
Circuite Italia 2026-2027: singura țară care a existat ca idee cu 2.000 de ani înainte să existe ca stat
Italia s-a unificat în 1861. Are, ca țară, mai puțini ani decât Statele Unite. În ziua unirii, mai puțin de 3% din locuitori vorbeau italiană — restul vorbeau siciliană, napolitană, venețiană, lombardă, limbi separate care nu se înțelegeau între ele. Unul dintre arhitecții unirii ar fi spus atunci fraza care rezumă totul: am făcut Italia, acum trebuie să-i facem pe italieni. Iar treaba asta, dacă întrebi un napolitan despre un milanez, nu e nici azi complet terminată. Circuitele InSlapi prin Italia pleacă din patru orașe din România — București, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova.
România și Italia sunt ambele în Uniunea Europeană — fără viză, fără pașaport, doar buletinul. Fusul orar e identic, zborul durează 2–3 ore. Singura decizie grea rămâne care Italie o vezi prima — pentru că sunt mai multe și nu se prea suportă între ele.
1861
anul în care Italia a devenit o țară
3%
vorbeau italiană la Unire
117 mil.
de stâlpi de lemn sub Veneția
1
locul mondial la situri UNESCO
De ce Italia surprinde până și pe cine crede că o cunoaște. Veneția stă pe 117 milioane de stâlpi de lemn înfipți în mlaștina lagunei — lemnul nu putrezește în apă lipsită de oxigen, ci se calcifiază și devine în timp mai dur decât piatra. Orașul se scufundă cu 1–2 mm pe an și are 391 de poduri, dar nicio stradă cu mașini. Trulli-urile conice din Puglia au fost construite intenționat fără mortar, ca să poată fi desfăcute rapid la apariția inspectorului fiscal — impozitul se aplica doar clădirilor permanente. Colosseumul avea un velarium, o velă uriașă manevrată de marinarii flotei imperiale, și lifturi cu contrapondere care ridicau animalele în arenă. Italia nu conservă patrimoniul în muzee: îl folosește ca stradă principală.
De ce circuit organizat și nu vacanță pe cont propriu. Biletele la Vatican, Colosseum și Uffizi se epuizează cu săptămâni înainte în sezon. Coasta Amalfitana are un drum atât de îngust încât două autocare nu se pot depăși fără manevră — un șofer care îl face săptămânal e diferența dintre o zi de vis și una de nervi. Centrele istorice au zone ZTL unde camerele îți trimit amenda acasă peste șase luni. Iar orașele mici din Puglia și Toscana au transport public aproape teoretic. Un circuit organizat preia toate astea în avans.
Povestea Italiei în patru capitole și o morală
Nu ghiduri, nu liste de bifat. Patru povești care explică de ce Italia arată, funcționează și se simte altfel decât orice altceva ai văzut în Europa.
Capitolul I · Florența, 1436
Cupola pe care nimeni nu știa să o construiască și meșterul care a refuzat să explice cum
Florentinii au început catedrala în 1296 cu o gaură deliberată în plan: deasupra altarului trebuia să vină cea mai mare cupolă din creștinătate. Nu știau cum se face. Au construit oricum, presupunând că cineva va rezolva problema până se ajunge acolo. A durat 140 de ani și problema a rămas neatinsă — o gaură de 45 de metri în acoperișul celei mai importante biserici a orașului, acoperită cu prelate când ploua.
Dificultatea era reală: o cupolă de asemenea dimensiuni cerea schele de lemn care să susțină cărămida până la închidere. Nu existau atâția copaci în Toscana. Nici nu s-ar fi putut sprijini de nimic.
Filippo Brunelleschi, orfevrier de meserie și arhitect din întâmplare, a câștigat concursul din 1418 cu o soluție pe care a refuzat să o dezvăluie. Comisia a insistat. El a scos un ou și i-a provocat pe rivali să-l facă să stea în picioare pe masa de marmură. Nimeni nu a reușit. Brunelleschi l-a spart ușor la bază și l-a așezat. „Și eu aș fi făcut asta, dacă știam", a bombănit cineva. Exact, a răspuns el — de asta nu vă spun metoda.
A construit cupola fără schele, din patru milioane de cărămizi așezate în spirală, sprijinindu-se singură pe măsură ce urca. Nimeni nu a înțeles complet cum funcționează până în secolul XX. E și azi cea mai mare cupolă din cărămidă din lume.
→ Morala florentină: începe lucrarea înainte să știi cum se termină. Cumva se rezolvă. A funcționat de câteva ori.
Capitolul II · Alberobello, secolul XV
Satul construit ca să poată fi demolat
În Regatul Napolelui, regula fiscală era simplă: se impozitau clădirile permanente. Un contele local din Puglia a găsit portița — dacă țăranii lui construiau case fără mortar, nu erau clădiri permanente. Erau grămezi de pietre bine aranjate. Iar grămezile de pietre nu se impozitau.
Așa au apărut trulli-urile: locuințe cu acoperiș conic din calcar, așezate piatră pe piatră, fără nicio picătură de liant. Când se anunța inspectorul regal, se scotea o piatră-cheie și acoperișul se prăbușea controlat în câteva minute. Inspectorul găsea moloz. După plecarea lui, satul se reconstruia.
Evaziunea fiscală medievală a produs, accidental, cea mai neobișnuită arhitectură din Europa: 1.500 de trulli la Alberobello, UNESCO din 1996, fără echivalent nicăieri pe planetă.
La 60 de kilometri, Matera face contrariul: acolo oamenii nu au construit case, ci au săpat în stâncă. Sassi-urile sunt locuite neîntrerupt de aproximativ 9.000 de ani — unul dintre cele mai vechi orașe locuite continuu din lume. În anii '50 erau considerate rușinea națională și au fost evacuate forțat. În 2019, Matera a fost Capitală Europeană a Culturii.
→ Sudul Italiei nu a construit pentru posteritate. A construit ca să supraviețuiască. Posteritatea a venit oricum.
Capitolul III · Pompei, 24 august 79 d.Hr.
Orașul care nu a apucat să-și termine reclamele electorale
Vezuviul a erupt la ora prânzului. În 18 ore, Pompei a dispărut sub șase metri de cenușă și piatră ponce. Nu a fost distrus — a fost sigilat. Diferența e tot ce contează.
Când arheologii au deschis orașul, au găsit pâine în cuptoare. Amfore pline. Graffiti pe ziduri, unele obscene, altele electorale: susțineri pentru candidați la alegerile municipale care nu au mai avut loc niciodată. Există un afiș pentru un anume Vatia, edil, semnat ironic de „hoții adormiți" — cea mai veche campanie negativă documentată din istorie.
Trupurile s-au descompus în cenușa întărită, lăsând goluri perfecte. În secolul XIX, un arheolog a avut ideea să toarne ghips în ele. Au ieșit oameni: un bărbat acoperindu-și fața, un câine răsucit în lanț, o familie strânsă laolaltă. Nu sunt statui. Sunt formele exacte ale ultimului lor moment.
La 25 de kilometri, Napoli trăiește liniștit în continuare la poalele aceluiași vulcan, care e în continuare activ. Tot acolo, în secolul al XVIII-lea, s-a inventat pizza — mâncare de săraci: aluat ieftin, roșii ieftine, brânză ieftină. Astăzi rețeta napoletană e patrimoniu UNESCO.
→ Pompei nu e un muzeu despre moarte. E singura fotografie de înaltă rezoluție a unei zile obișnuite de acum 2.000 de ani.
Capitolul IV · Veneția, anul 421
Orașul construit de oameni care fugeau, pe un teren care nu exista
Când hunii și apoi longobarzii au măturat nordul Italiei, locuitorii de pe continent au fugit unde nimeni nu i-ar fi urmărit: în mlaștină. O lagună cu apă de jumătate de metru, noroi și țânțari. Un loc atât de nepotrivit pentru viață încât devenea, prin asta, perfect sigur.
Problema era că nu se poate construi pe noroi. Soluția a fost absurdă și a funcționat: au bătut în mâl milioane de trunchiuri de arin, aduse cu plutele din Slovenia și Croația, până au atins stratul de argilă compactă. Peste ele, platforme de lemn. Peste platforme, piatră de Istria. Peste piatră, palate.
Lemnul, lipsit de oxigen sub apă, nu a putrezit — s-a mineralizat. Bazilica San Marco stă și azi pe copaci tăiați acum o mie de ani, deveniți practic piatră.
Refugiații ăia au ajuns să conducă Mediterana timp de o mie de ani. Au inventat contabilitatea în partidă dublă, carantina (40 de zile — quaranta giorni — pentru corăbiile suspecte de ciumă) și un carnaval cu măști care ștergea temporar diferența dintre nobil și cerșetor. Republica lor a rezistat 1.100 de ani, mai mult decât orice altă republică din istorie.
→ Cel mai frumos oraș din lume e, la origine, o tabără de refugiați construită pe copaci înfipți în noroi.
Ce vezi concret în circuitele prin Italia
Circuitele InSlapi acoperă șase regiuni cu personalități complet diferite. Iată ce face fiecare memorabilă — și ce nu scrie în broșura standard.
🏛️
Roma & Lazio
Roma e singurul oraș din lume care conține în interior o altă țară suverană: Vaticanul, 44 de hectare și propria armată, Garda Elvețiană. Colosseumul găzduia 50.000 de spectatori sub un velarium manevrat de marinari, iar sub arenă funcționa o rețea de tuneluri cu lifturi pentru animale. Sub fiecare stradă din centru există cel puțin trei straturi de civilizație suprapuse — romană, medievală, renascentistă — folosite simultan. Când se sapă metrou, se oprește șantierul: apare mereu ceva.
Prezent în: Bella Italia · Italia Completa · Coasta Amalfitana
🍷
Toscana
Chianti Classico e prima denumire viticolă reglementată legal din lume — decret al lui Cosimo III de Medici, 1716, cu două secole înaintea francezilor. Florența a produs între 1400 și 1500 Brunelleschi, Donatello, Botticelli, Leonardo și Michelangelo — toți în același oraș, în același secol. Explicația nu e mistică, e bancară: familia Medici a inventat creditul modern și a folosit arta ca instrument de putere. Concurența dintre mecenați a produs o inflație de genii.
Prezent în: Circuit Toscana · Bella Italia · Italia Completa
🚣
Veneția & Nordul
Veneția stă pe 117 milioane de stâlpi de lemn înfipți în lagună. Lemnul fără oxigen nu putrezește — se calcifiază și devine mai dens decât piatra. Orașul se scufundă cu 1–2 mm pe an, are 177 de canale și 391 de poduri și nicio stradă cu mașini. Carnavalul cu măști a fost, printre altele, un mecanism social: masca ștergea temporar ierarhia, iar nobilul și săracul circulau anonim în același spațiu. Republica venețiană a rezistat 1.100 de ani.
Prezent în: Bella Italia · Italia Completa · Mozaic Adriatic · Turul Alpilor
🌊
Coasta Amalfitana & Campania
Drumul SS163 a fost construit în 1853 prin dinamitarea stâncilor direct deasupra mării: 50 de kilometri de curbe suspendate la sute de metri altitudine, UNESCO din 1997. Pompei e îngropată sub cenușa Vezuviului din 79 d.Hr. și conservată atât de bine încât reclamele electorale de pe ziduri sunt încă lizibile. La Napoli, pizza a apărut în secolul al XVIII-lea ca mâncare a săracilor — aluat, roșii și brânză, cele mai ieftine ingrediente. Azi rețeta e patrimoniu UNESCO.
Prezent în: Circuit Coasta Amalfitana · Bella Italia · Italia Completa
🏠
Puglia & Matera
Trulli-urile din Alberobello au fost construite fără mortar dintr-un motiv strict fiscal: impozitul se aplica clădirilor permanente, iar un acoperiș conic se putea prăbuși controlat înainte de sosirea inspectorului. Matera, Capitală Europeană a Culturii în 2019, are sassi-uri săpate în tuf, locuite neîntrerupt de circa 9.000 de ani. Lecce are un baroc atât de exuberant încât a primit propriul stil în manuale: barocco leccese.
Prezent în: Circuit și Sejur Puglia
🏝️
Corsica & Sardinia
Corsica e insula natală a lui Napoleon — s-a născut la Ajaccio în 1769, la un an după ce Franța cumpărase insula de la Genova. Cu un an întârziere la vânzare, Napoleon ar fi fost italian. Sardinia e una dintre cele cinci Blue Zones ale planetei, cu cea mai mare concentrație de bărbați centenari din lume. Civilizația nuragică a ridicat acolo 7.000 de turnuri conice între 1800 și 700 î.Hr. — fără scriere și fără vreo explicație acceptată până azi.
Prezent în: Circuit Corsica și Sardinia
Ghid rapid: tot ce trebuie să știi înainte de un circuit în Italia
| Subiect | Răspunsul scurt | Ce mai contează |
|---|
| 🪪 Acte necesare | Carte de identitate | România și Italia sunt ambele în UE — CI valabilă e suficientă. Turul Alpilor include Elveția: nu e în UE, dar e în Schengen și acceptă CI românească. |
| ✈️ Zborul din România | ~2–3 ore | Plecări din patru aeroporturi: OTP, CLJ, TSR și CRA, spre Milano, Roma, Napoli, Bari sau Veneția. Ruta exactă se confirmă la rezervare. |
| 💶 Moneda | Euro (EUR) | Euro în Italia, Franța și Austria. Elveția (Turul Alpilor) folosește francul elvețian (CHF) — cardul merge peste tot, dar ceva cash e util la piețe mici. |
| 🕐 Fus orar | Identic cu România | Italia e pe CET, exact ca România. Zero diferență de oră, zero adaptare. E singura destinație vestică unde nu-ți schimbi ceasul. |
| 🗓️ Cel mai bun sezon | Apr.–iunie și sept.–oct. | August e cel mai aglomerat: Roma și Florența sunt suprasolicitate. Insulele sunt perfecte în septembrie, iar Toscana e la apogeu în mai și octombrie. |
| 🗣️ Limba | Italiană | Engleza funcționează bine în turism și în nord; sudul e mai puțin anglofon. Câteva cuvinte în italiană — grazie, per favore, buongiorno — deschid uși. |
| 🔌 Prize și curent | Identice cu România | 230V, prize tip C/F — niciun adaptor necesar în Italia, Franța sau Austria. Excepție: Elveția are prize tip J, deci adaptor recomandat. |
| 🚌 Transport în circuit | Autocar inclus | Toate deplasările cu autocar modern. Pe Coasta Amalfitana, autocarul e net preferabil mașinii proprii: drumul e prea îngust pentru condus individual. |
Întrebări frecvente despre circuitele în Italia din România
?De ce Florența a produs atât de mulți genii în același secol?
Între 1400 și 1500, Florența a dat lumii Brunelleschi, Donatello, Botticelli, Leonardo da Vinci și Michelangelo — toți activi în același oraș, în același secol. Concentrarea nu are precedent în istoria artei, iar explicația nu e mistică, ci financiară. Familia Medici a inventat creditul modern — scrisoarea de schimb, care elimina nevoia de a transporta fizic aurul — a acumulat o avere fără egal și a folosit mecenatul artistic drept instrument de legitimare politică. Cine finanța cel mai bun artist câștiga prestigiu și influență. Concurența dintre patroni a produs, efectiv, o inflație de genii. Cupola lui Brunelleschi — cea mai mare cupolă din cărămidă din lume — a fost construită fără schele, printr-o metodă pe care autorul a refuzat să o explice public, ca să nu i-o fure concurenții.
?De ce trulli-urile din Puglia sunt unice în lume?
Din motive fiscale. Trulli-urile — casele conice din calcar de la Alberobello — au fost construite intenționat fără mortar, pentru că în Regatul Napolelui impozitul se aplica exclusiv clădirilor permanente. O construcție fără liant putea fi „demolată" în câteva minute prin scoaterea unei pietre-cheie, transformându-se într-o grămadă de moloz fără valoare impozabilă. După plecarea inspectorului, casa se reconstruia. Rezultatul accidental al acestei evaziuni fiscale organizate e un sat întreg de 1.500 de trulli, UNESCO din 1996, fără echivalent nicăieri pe planetă.
?Cum stă Veneția în picioare, de fapt?
Pe copaci. Refugiații care au fondat orașul în secolul al V-lea au bătut în mâlul lagunei 117 milioane de trunchiuri — în bună parte arin, adus cu plutele din Slovenia și Croația — până au atins stratul de argilă compactă de dedesubt. Peste stâlpi au așezat platforme de lemn, apoi piatră de Istria, apoi palate. Trucul stă în chimie: lemnul scufundat în apă lipsită de oxigen nu putrezește, ci se mineralizează treptat și devine mai dens decât piatra. Bazilica San Marco se sprijină și azi pe copaci tăiați acum peste o mie de ani. Orașul se scufundă cu 1–2 mm pe an, are 177 de canale, 391 de poduri și nicio stradă pe care să circule o mașină.
?De ce Pompei e mai valoros decât alte situri romane?
Pentru că nu a fost distrus, ci sigilat. Erupția Vezuviului din 79 d.Hr. a acoperit orașul cu șase metri de cenușă și piatră ponce în circa 18 ore, oprind timpul în loc. Arheologii au găsit pâine în cuptoare, amfore pline și graffiti pe ziduri — inclusiv afișe electorale pentru alegeri municipale care nu au mai avut loc niciodată. Trupurile s-au descompus în cenușa întărită, lăsând goluri perfecte; turnând ghips în ele, arheologii secolului al XIX-lea au obținut formele exacte ale ultimului moment al victimelor. Pompei nu e un sit despre moarte, ci singura înregistrare de mare fidelitate a unei zile obișnuite din Antichitate.
?Ce e diferit în sudul Italiei față de nordul pe care toată lumea îl știe?
Practic totul, inclusiv limba vorbită acasă. Nordul — Milano, Veneția, Florența — e cosmopolit, bogat și conectat la Europa Centrală. Sudul e mai lent, mai autentic, mai puțin turistic și cu un patrimoniu pe care nordul nu îl are: Matera e locuită neîntrerupt de circa 9.000 de ani, Lecce are un baroc atât de specific încât a primit propriul stil în manualele de arhitectură, iar Napoli a inventat pizza, deține cea mai mare colecție de artă romană din lume și a dat planetei O sole mio. Diferența are rădăcini istorice: sudul a fost, secole la rând, un regat separat, cu altă administrație și altă economie. Cine vizitează doar nordul vede o jumătate frumoasă dintr-o țară întreagă.
↗Pot pleca spre Italia și din alte orașe decât București?
Da. Pentru Italia, InSlapi are plecări din patru aeroporturi din România. București (OTP) are 8 circuite disponibile. Cluj-Napoca (CLJ), Timișoara (TSR) și Craiova (CRA) au fiecare câte un circuit disponibil — Circuit și Sejur Coasta Amalfitana, cu plecare directă din aeroportul local. Dacă ești din Transilvania, Banat sau Oltenia, nu mai trebuie să ajungi întâi la București. Verifică pagina orașului tău de plecare pentru datele disponibile.
↗Ce documente îmi trebuie pentru un circuit în Italia?
România și Italia sunt ambele în Uniunea Europeană — o carte de identitate valabilă este suficientă pentru toate traseele care trec exclusiv prin Italia, Franța, Austria, Slovenia și Croația. Atenție la Turul Alpilor: include Elveția, care nu e membră UE, dar face parte din spațiul Schengen — cartea de identitate românească e acceptată și acolo. Fără viză, fără pașaport, fără formulare. Verifică valabilitatea buletinului cu cel puțin o lună înainte de plecare.
↗Care Italie mi se potrivește dacă merg pentru prima oară?
Pentru un debut, circuitul Bella Italia e alegerea clasică: Milano, Veneția, Florența, Pisa, Roma și Napoli, adică panorama completă a țării. Italia Completa acoperă un traseu similar, dar cu ritm mai echilibrat și mai mult timp la fiecare oprire. Dacă preferi o singură regiune în profunzime, Toscana e cea mai bogată cultural, Coasta Amalfitana cea mai spectaculoasă ca peisaj, iar Puglia cea mai autentică și mai puțin aglomerată. Pentru natură în loc de muzee, Turul Alpilor; pentru insule, Corsica și Sardinia; pentru Adriatica cu trei culturi, Mozaic Adriatic.
↗Când e cel mai bun moment pentru un circuit în Italia?
Aprilie–iunie și septembrie–octombrie sunt ferestrele optime: 20–26°C, aglomerație rezonabilă, prețuri mai blânde. Evită august în Roma și Florența — 35–38°C, cozi maxime la muzee și jumătate din orașul real plecat în concediu. Puglia și Coasta Amalfitana sunt ideale în septembrie: apa e caldă, aglomerația scade, lumina e cea mai bună din an. Corsica și Sardinia au vârful în iulie–august, dar septembrie e mai inteligent: plajele se golesc, prețurile scad, iar apa rămâne la 24–26°C.
↗Cum rezerv un circuit în Italia prin InSlapi și ce se întâmplă după?
Alegi circuitul și orașul de plecare, intri pe pagina detaliată și trimiți solicitarea de rezervare. Echipa InSlapi te contactează rapid pentru a confirma disponibilitatea și a clarifica orice detaliu, înainte de angajarea vreunei sume. InSlapi nu este agenție de turism — relația contractuală și plata se realizează exclusiv cu operatorul partener, iar prin InSlapi beneficiezi de tarife preferențiale. Ai întrebări înainte să decizi? Scrie pe WhatsApp sau sună — răspundem fără presiune și fără pitch de vânzări.
Ponturi InSlapi pentru circuitele în Italia
→ Cafeaua are reguli, iar italienii nu glumesc cu ele. Cappuccino se bea exclusiv dimineața — niciodată după prânz, niciodată după cină. Un cappuccino la 15:00 te identifică instantaneu ca turist. Espresso se bea în picioare la bar, în 30 de secunde, și costă 1–1,5 euro; același espresso la masă costă dublu sau triplu, pentru că plătești terasa, nu cafeaua. La bar, spui simplu „un caffè" și primești un espresso. Nu există altă variantă.
→ Rezervă intrările din timp — sau nu intri deloc. Vaticanul, Colosseumul, Uffizi și Galeria Borghese se rezervă online cu săptămâni înainte în sezon. Borghese e cel mai strict: intrare pe interval fix, număr limitat de persoane, fără excepții. Fără rezervare, riști să pierzi ore la coadă sau să nu intri deloc. Circuitul organizat preia rezervările automat — e cel mai concret avantaj față de vacanța pe cont propriu.
→ Codul vestimentar la biserici nu e o sugestie. Intrarea în bazilici, catedrale și în Vatican cere umeri acoperiți și genunchi acoperiți, pentru bărbați și pentru femei. Controlul e strict indiferent de temperatura de afară — s-au întors mulți oameni din ușă în august. O eșarfă subțire în rucsac rezolvă problema definitiv.
→ Atenție la ZTL dacă închiriezi mașină. Centrele istorice din Roma, Florența, Siena și zeci de alte orașe au zone ZTL (Zona a Traffico Limitato), interzise mașinilor private. Camerele citesc automat plăcuța, iar amenda ajunge acasă în România peste luni bune, uneori câte una pentru fiecare intrare. Autocarul de circuit e autorizat, deci nu te privește — dar dacă închiriezi separat, verifică harta ZTL înainte de a intra oriunde.
→ Gelato bun se recunoaște din priviri. Textura trebuie să fie mată, nu lucioasă — strălucirea vine din coloranți și grăsimi vegetale. Fisticul autentic e gri-verzui, nu verde fosforescent. Banana e cenușie, nu galbenă. Iar dacă gelato-ul e clădit în munți spectaculoși deasupra tăvii, e umflat cu aer și stabilizatori: cel bun stă cuminte în cuvă, la nivel.
→ Italia e hiperlocală la masă. Ragù alla bolognese la Bologna nu seamănă cu ce se servește sub același nume în restul lumii — și nu se pune pe spaghete, ci pe tagliatelle. Pizza napoletană e moale și umedă la mijloc, intenționat, iar napolitanii o mănâncă cu cuțitul și furculița. Cacio e pepe e romană, pesto e genovez, arancini sunt sicilieni. Cere specialitatea locului, nu preparatul pe care îl știi.
→ Ce aduci acasă și unde îl pui. Vinul (Chianti, Barolo, Brunello, Primitivo), uleiul de măsline extravirgin și trufele conservate merg obligatoriu în bagajul de cală. Parmigiano Reggiano e aliment solid, deci trece — dar tot în cală, dacă e bucată mare. În bagajul de mână merg fără probleme condimentele uscate (oregano sicilian, peperoncino calabrez) și ciocolata din nord.
Italia nu e o țară care are patrimoniu. E o țară care locuiește în el. Cupola imposibilă e încă în funcțiune deasupra unei catedrale unde oamenii chiar merg duminica. Satul construit ca să fie demolat e acum UNESCO. Orașul ridicat de refugiați pe copaci înfipți în noroi a condus Mediterana o mie de ani. Iar cea mai bună pizza din lume costă cinci euro și se mănâncă în picioare, pe o stradă din Napoli, la poalele vulcanului care a îngropat Pompei. Circuitele disponibile pentru Italia pe InSlapi acoperă opt răspunsuri complet diferite, cu plecare din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova.
